Rata de prindere a butașilor legnificați: realitatea vs. rapoarte științifice

Puținele informații despre cultivarea practică a lavandei sunt puternic și brutal eclipsate de așa zisele „super mega rezultate științifice”, care uite că mai bine de 16 ani de existență a soiurilor noi de lavandă și a tehnologiilor „inovatoare” au ajuns să fie cultivate doar pe citeva hectare.

Din experiența noastră, confirmată de colegii de breaslă, rata de înrădăcinare în condiții de producere a butașilor legnificați de lavandă reprezintă 40-50%. Cum nu dai natura este natură și pentru pepiniere în care sunt plantați sute de mii de butași legnificați (cîrlige) un randament de peste 50% este foarte greu de atins, fără a crește semnificativ costurile de producere.

În același timp, Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor, în proiectele care le implementează, indică, intenționat sau nu, că producătorii de material săditor de lavandă ating o rată de prindere a butașilor legnificați de doar 30-35%. Ca prin minune, în cadrul implementării proiectelor IGFPP se ajunge pînă la rate de prindere calculată cu precizie de sutimi de procent – 75,83% sau chiar 77%, fără a publica detalii relevante, materiale foto și video sau documente confirmative:

Considerăm imperativ necesară reconectarea cercetării locale la realitatea aplicativă, SCALAREA rezultatelor științifice la suprafețe/cantități mari de material săditor, și ajustarea rezultatelor de laborator la realitățile producerii practice, cu documentarea publică, transparentă și imparțială a fiecărui pas. Abia după aceasta, datele raportate vor putea fi percepute ca bazate pe experimente reale și nu pe estimări de laborator.

Rata de prindere a butașilor legnificați: realitatea vs. rapoarte științifice